Conștientizări și întrebări

Salutare oameni buni

Ieri vorbeam cu câtiva oameni dragi mie despre conștientizări și despre întrebări. Stabilisem ca fiecare dintre noi să ne punem o întrebare la care poate vom găsi un răspuns la acea întâlnire sau poate ne vom autorăspunde printr-o conștientizare. Sincer, n-am simțit să-mi pun nici o întrebare. M-am întrebat singură de ce oare? Pentru că în ultimele luni din viața mea mi-am pus sute de întrebări, la care am primit răspuns într-un fel sau altul. Uneori am primit un răspuns foarte important pentru mine, alteori am primit drept răspuns ce vroiam să aud, iar în anumite cazuri am primit un răspuns combinat.
   Încă consider că este important să ne punem întrebări, cred că asta ne ajută în evoluția noastră personală, însă uneori este chiar în regulă să nu am nici o întrebare. Spun asta pentru că ajunsesem să cred contrariul la un moment dat în acest an. Iar acum, m-am relaxat și în acest plan.
   Și apropo de conștientizări, unele dintre cele mai puternice au fost:
- comportamentul meu influențează și comportamentul celor din jurul meu, și aici mă refer la ambele variante: anumite obiceiuri de gândire negativă îmi aduc un răspuns defavorabil, pe când o conduită binevoitoare produce acțiuni călduroase din partea celorlați. Chiar și această conștientizare nu este o regulă! Dar în general așa am observat. În consecință, dacă acum cineva îmi răspunde într-un mod neprietenos încep să mă întreb cu ce din mine am provocat acea reacție? Și de aici putem divaga în foarte multe direcții, însă aleg să mă opresc aici, și să vă las și pe voi să vă puneți ce întrebări considerați că aveți nevoie în momentul acesta;
- fără așteptări, este o altă conștientizare. Aici m-am gândit mai mult la reacțiile fiului meu, de la care probabil că inconștient sau nu așteptam ceva. În momentul în care am putut lăsa lucrurile să decurgă în voia lor am primit foarte multe, mult mai multe decât mă așteptam vreodată să primesc (sau să mai primesc!);
- că îmi face bine să merg pe jos. Am tendința să uit asta și să mă las cuprinsă de vârtejul amețitor al vieții cotidiene. Și aici mă refer la acea alergare continuă, uneori fără întrerupere, fără oprire...!!! Asta așa ca să subliniez și pentru mine, ca un fel de autoatenționare.
- un nou mod de gândire. Se pare că mai nou am început cumva să integrez acest concept de afirmații pozitive, în sensul că încă mai am tendința de a îmi spune lucruri negative, însă imediat reformulez ce spun. Iar asta este o treaptă nouă în evoluția mea de care sunt foarte mândră și recunoscătoare.
   Momentan, o să închei aici conștientizările. Însă lista rămânde deschisă, și chiar vă invit să împărtășiți și voi din conștientizările și întrbările pe care vi le adresați.
   Să avem o zi magnifică în continuare!